Primavara a inceput, dar odata cu ea au aparut si virozele, rinitele alergice

 

Virozele respiratorii reprezintă unul dintre cele mai comune tipuri de patologii cu transmitere interumană, întâlnite în rândul tuturor categoriilor de vârstă. 

Simptomatologia cauzată de acestea poate varia de la una ușoară sau moderată, până la apariția unui tablou clinic sever, ce poate pune viața în pericol, astfel că diagnosticarea, monitorizarea și tratarea acestor infecții virale sunt esențiale pentru procesele de vindecare și recuperare.

Cum se transmite o viroză respiratorie

Infecțiile virale, precum și cele bacteriene, se transmit de la o persoană purtătoare (simptomatică sau asimptomatică) la alta. Modul de transmitere poate fi realizat atât prin contact direct, cât și indirect, prin intermediul unor obiecte de uz comun.

Transmiterea directă reprezintă principalul mod prin care o infecție respiratorie virală poate fi purtată de la o persoană bolnavă la una sănătoasă. Virusurile sunt patogeni care nu se pot deplasa de unii singuri, astfel că au nevoie să fie transportați. 

Principala modalitate de transport a virusurilor și, implicit, de transmitere a virozei, se realizează prin intermediul aerosolilor, particule ce se formează în timpul tusei și strănutului.

Transmiterea indirectă, prin intermediul obiectelor de uz comun, atinse de o persoană bolnavă și, ulterior, de una sănătoasă, reprezintă o cale de infectare mai rar întâlnită, dar ea rămâne, totuși, o posibilitate, mai ales în rândul persoanelor imunodeprimate.

Cauze și factori de risc

Principala cauză de apariție a unei viroze respiratorii o reprezintă contactul (direct sau indirect) cu o persoană infectată cu unul dintre patogenii responsabili pentru infecțiile respiratorii virale. În general, întreaga populație experimentează cel puțin o dată în viață o infecție respiratorie de tip viral. 

Totuși, unele persoane se pot afla într-o categorie de risc crescut pentru dezvoltarea frecventă și/sau severă a acestui tip de afecțiuni.

Printre categoriile de persoane aflate la risc pentru dezvoltarea virozelor respiratorii se numără:

Persoanele care suferă de o boală pulmonară cronică (ex: BPOC);

Persoanele imunodeprimate;

Fumătorii;

Persoanele care suferă de boli cardiovasculare;

Cei care locuiesc în țări subdezvoltate și nu au acces facil la servicii de sănătate;

Cei care se află în medii aglomerate (ex: azil de bătrâni, închisori);

Persoanele care nu respectă o igienă riguroasă.

Simptomatologia în viroze respiratorii

Tabloul clinic specific virozelor respiratorii poate să difere în funcție de severitatea afecțiunii, starea generală a persoanei respective (imunosupresie, boli pulmonare cronice), dar mai ales în funcție de factorul etiologic implicat. 

Totuși, manifestările specifice infecțiilor respiratorii virale au suficiente puncte comune și, astfel, pot orienta diagnosticul către o certitudine, chiar înainte de izolarea patogenului în laborator.

Simptomatologia întâlnită în virozele respiratorii poate include:

Congestie nazală;

Strănut și secreții nazale abundente (rinoree);

Dureri de cap;

Dureri în gât;

Răgușeală și modificarea sau chiar pierderea vocii (disfonie) - specifice laringitei;

Tuse seacă - întâlnită mai ales în bronșită;

Tuse cu expectorație - întâlnită în pneumonie;

Febră;

Oboseală;

Dureri de mușchi;

Manifestări digestive - dureri abdominale, greață și vărsături.

Tratament și prevenție în viroza respiratorie

Tratamentul în viroza respiratorie este țintit asupra înlăturării factorului etiologic și este adaptat la diversitatea și severitatea simptomatologiei. Astfel, o schema terapeutică poate include:

Medicamente antivirale specifice patogenului (ex: oseltamivir, amantadină);

Decongestionante nazale;

Antipiretice - împotriva febrei;

Analgezice - împotriva durerilor;

Antitusive;

Expectorante.

Nu întotdeauna pot fi prevenite virozele respiratorii. Totuși, menținerea unei igiene riguroase, evitarea zonelor aglomerate (în special în lunile reci) și vaccinarea antigripală reprezintă măsuri de prevenție pe care le putem adopta oricând, cu scopul minimizării riscului de contaminare și dezvoltare a unor forme severe de infecții respiratorii.

Astfel, virozele respiratorii fac parte dintr-o categorie de afecțiuni comun întâlnite în rândul populației și, implicit, în practica medicală. 

Simptomatologia asociată cu infecțiile respiratorii virale poate varia de la una simplă, care nu generează un grad ridicat de disconfort, până la una severă, potențial amenințătoare de viață. 

Dat fiind acest fenomen, este extrem de importantă vizita la medic încă de la debutul primelor simptome, cu scopul identificării factorului etiologic, estimării posibilei evoluții a bolii în timp și administrării precoce a unui tratament potrivit.

Rinita alergica: cauze, simptome si tratament

Rinita alergica se caracterizeaza printr-o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei nazale. 

Cauze

Rinita alergica apare datorita unor reactii imunologice excesive in prezenta unor substante straine denumite alergeni. 

Gradul de sensibilizare a persoanei si cantitatea de alergeni influenteaza in mod decisiv aparitia si agravarea simptomatologiei.

Alergenii pot fi:

praf (acarienii existenti in acesta)

polen

mucegai

puf, pene, par, scuame 

Simptome

La contactul cu alergenii, sistemul imunitar declanseaza o reactie inflamatorie care antreneaza dilatarea vaselor sangvine si cresterea secretiilor la nivelul mucoasei nazale:

stranut

prurit nazal

rinoree apoasa

obstructie nazala

Rinita alergica este deseori asociata cu o conjunctivita, precum si cu alte patologii cum ar fi: sinuzita, astmul bronsic, polipoza nazala, etc.

Tipuri de rinita alergica

Febra fanului - este o forma de rinita alergica sezoniera, care deseori se asociaza cu conjunctivita. Apare indeosebi primavara si vara. La inceputul primaverii, cauza majora o reprezinta polenul, in timp ce vara, cauzele sunt fanul si ierburile.

Rinita alergica perena - dureaza tot timpul anului. Este deseori asociata cu patologia de tip astm bronsic. Este cauzata de alergeni prezenti in mod constant in mediul inconjurator: acarieni din praful de casa (saltele, perne, covoare, fotolii, etc), mucegaiuri, pene, scuame animale, etc. 

Persoana cu rinita alergica perena pare tot timpul ca este racita. Criza se poate declansa dimineata si se poate repeta de mai multe ori pe zi.

Rinita profesionala - apare ca urmare a expunerii de o maniera constanta la diverse substante alergene existente la locul de munca (dizolvanti, detergenti, etc).

Tratament 

O serie de medicamente pot atenua simptomele rinitei alergice. Se administreaza pe cale orala, spray-uri nazale, siropuri, etc.

Antihistaminicele: actioneaza asupra procesului inflamator, asupra secretiilor nazale, pruritului, stranutului.

Decongestionantele nazale: in asociere cu medicatia antihistaminica, scad de asemenea secretiile nazale si diminueaza procesul inflamator de la nivelul mucoasei nazale. Sunt prezente in farmacii sub forma de comprimate, spray-uri nazale, siropuri. 

Administrarea acestora este indicata ca o metoda temporara.

Corticosteroizii nazali: sunt antiinflamatorii ce blocheaza reactia alergica. Se indica persoanelor care au esuat in terapia cu antihistaminice, indeosebi in rinitele alergice perene.

Terapia de desensibilizare: se aplica atunci cand  cea cu medicamente nu are eficienta si consta in injectarea unor doze progresive de substante alergene. Se practica pentru alergii la polen sau acarieni.

Sursa: bioclinica.ro  reginamaria.ro 

Sursa foto: alecoair.ro  medstar2000.ro